VoRbE

"Sa curga sangele..." De-a lungul timpului, le-am avut pe toate - ura pentru vecini, ura pentru regim, ura inter-etnica, ura pentru bogati, ura pentru rusi si, apoi, pentru americani s.a.m.d. Era inevitabil sa nu ajungem la ura pentru semenul de langa noi! Nu mai conteaza natia, culoarea sau varsta. Ne uram visceral si fara nici o clipa de ragaz. Folosim orice prilej pentru a uri si pentru striga/demonstra acest lucru. Dam cu pumnul ca nu ne place sapca vecinului. Lovim la tampla in strigatele plina de ura ale unui intreg stadion. Fie calcam in picioare semenul si racnim victoriosi deasupra prazii, fie, sub obladuirea "haitei" lovim miseleste si incercam sa disparem. Important e sa manifestam URA. Nu mai conteaza ca ne vad copii, prietenele, sotiile. Nu dam doi lei pe faptul ca putem rani (indirect) o intreaga familie. NIMIC nu mai conteaza exceptand URA. Ma intreb ce o simti omul ala care da cu pumnul, fierul, ranga, cutitul in momentul ala? Probabil adrenalina aju...

Am trecut iar printr-o "incercare" pe care nu aveam cum sa nu o relatez. Aflandu-ma deunazi intr-un service al unei firme de IT, am solicitat un termen de rezolvare al problemei pentru care ma aflam acolo. Pe nerasuflate, fara macar sa se uite la mine, tantica de acolo a replicat - "NU DEPINDE DE NOI". Insistent cum (probabil) ma stiti, am fortat putin intreband ce as putea face sa grabesc putin lucrurile. Raspunsul a fost acelasi "NU DEPINDE DE NOI". De data aceasta, in "NOI" ma includea, conspirativ, si pe mine. Din nou, raspunsul a fost dat direct, simplu, dintr-o "izbitura" si cu aerul unei "veterane" obisnuite cu asemenea "lupte". NU DEPINDE DE NOI! Mi-am dat seama ca, in fapt, permanent, "nu depinde domn'le de noi". De la vladica la opinca, de la simplul functionar la primul om in stat, de la tanar la batran - toti ne credem la "mana altora". Nu merge economia? Pai na, nu zise seful stat...