VoRbE

In copilaria mea, stra-bunicii aveau o vorba pentru toti cei care nu aveau "radacini" in satul lor. Le spuneau "proveniti"! Chiar daca respectivii erau de ceva ani in sat, nu erau "de-ai locului". Nu erau (macar) la a doua generatie, nu "crescusera din batrani" acolo. Ii priveam extrem de curios spre fascinat pe toti cei stampilati cu acest apelativ. Asteptam, probabil, sa vad ceva diferit - iesit din comun. Voiam sa descopar acel "ceva" pe care noi cei cu radacini il avem iar la ei lipsea! Evident, nu am gasit nimic (spre - dezamagirea mea).Iata, insa, ca trei decade mai tarziu, am sansa sa rezolv enigma. Bucurestiul e plin de (asa-numiti) "proveniti". Oameni cu asteptari si sperante diferite, veniti din toate colturile tarii, ingroasa zi de zi masa locuitorilor "capitalisti". Fortati de imprejurari sau atrasi de mirajul "metropolei", majoritatea vin cu ganduri de mai bine sau - mai direct spus - de capa...