Impins de pardalnica de foame, m-am avantat catre un restaurant cu meniu de pranz. Pentru 10 ron, puteai sa iei (la alegere) ciorba, felul doi si un desert. Oferta era atragatoare si parca as fi vrut ceva cald. Cum ar spune nord-americanii - "long story short" - am ales ce voiam sa mananc, am cerut sa-mi fie pus la pachet si (multumit) m-am indreptat catre casa de marcat pentru a plati. Verdictul a venit sec - "11 ron". Trezit din reverie, evident, am intrebat - "Cum asa? Meniul e 10 ron. Nu am luat nimic in plus". "Ba da... (n.b: mi-a soptit aproape tainic taxatorul) Caserolele!! Este 50 de bani caserola...".Nu mai conta ca nu am mai stat la masa, ca nu au mai strans dupa mine farfuriile, nu le-au mai spalat...conta ca am "consumat" doua caserole. Am zambit..si am platit RON-ul in plus. Mi-am dat seama apoi ca acesti "50 de bani caserola" reprezinta o stare de fapt pentru noi romanii (din cele mai vechi timpuri - cum ar z...
Cred ca putem deveni mai buni in ceea ce facem, in fiecare zi.